joi, 28 ianuarie 2010

o fi fost și timpul ...

mda...cred că m-am cam săturat să citesc aberațiile unora sau altora...m-am săturat și de prostiile mele, dar mai de idioțeniile debitate de alții...și da, nimeni nu mă obligă să le citesc...ca atare nu o să le mai citesc...

mă disperă această afișare ostentativă de sentimente și păreri, uneori chiar idiotice (mă repet aici), atoatecunoașterea și beșinile de vedetă. Doar pentru că scrii cel puțin de 2 ori pe săptămână și ai, hai să zicem, 100 de ”cititori”, nu-ți rezervă dreptul să te dai lovit/lovită și să te bosumfli ca fetița lu' tata în momentul în care mai există și critici și nu te țucă toți în cur. Este un material public...și da, pot ei să nu te citească sau să nu comenteze, dar pe de altă parte și tu îți poți face blogul privat și să-ți inviți doar fanii să te urmărească...deeeeci....șșșșșș...ciocu' mic...

și sincer chiar nu înțeleg ce-i și cu blogosfera asta frate...adică stai ca prostul și tot scrii de cum te doare umărul, piciorul, sufletul...aștepți să te citească alții care fac tot așa ca tine, să te consoleze, să te ajute și la un moment dat vă și întâlniți cu toții la o bere și să vă felicitați de inspirație și talent...ce mai...vârtej...bată-vă norocul să vă bată de nebunatici.

de miorlăit, mă mai miorlăi și eu pe acest wannabe blog, dar mă felicit și mă bat cu mândrie pe umăr că nu am intrat în rețeaua socială a pseudo-bloggerilor.

și uite așa de la vreo 30 de bloguri urmărite sporadic, o sa ajung cred că pe la 3...cu indulgență..bloguri care chiar aduc un plus la modesta-mi inteligență.