de Haruki Murakami
Recenzia zicea că este vorba de o carte a descoperirii de sine. Se pare că acest mesaj a avut același efect asupra mea pe care o au și produsele anticelulitice: deschid portofelul și scot banii (știu, sunt o superficială în căutare de sine :D ).
Trebuie să recunosc totuși că ritmul a fost destul de susținut și de antrenant. Nu m-am plictisit deloc. Abia așteptam să mă apuc din nou să citesc. Despre sfârșit nu prea știu ce să zic. M-a ca dezumflat. Rău. Dar poate nu am fost eu în dispoziția necesară (în curte, pe scări, după prânz, cu jumate de pahar cu bere lângă mine - ultimele 20 de pagini), poate nu am pătruns deplin înțelesurile ascunse, deși sincer cred că a fost vorba doar de un final plat, ne-impresionant, o înecare la mal....dar până la urmă asta este doar părerea neavizată a unui profan în ale literaturii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu