Când nu am mai ajuns acasă de peste 1 lună, simt aşa, o nelinişte. Abia aştept să vină vineri, să-mi fac bagajul şi să fug spre autogară. Ghiozdanul în spinare, ochelarii de soare pe nas. Libertate, frate! Era maximă dacă eram şi eu şoferiţă, dar e bine şi aşa. De n-ar asculta şoferul manele, ar fi chiar ideal. Dă vis!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu